marți, 7 februarie 2012

Analizez trecutul, creionez viitorul

Pentru ca se apropie ziua mea de nastere (sa nu va faceti ca uitati de cadouri!) am cazut pe ganduri oarecum.

Indata fac 23 de ani...parca ieri imi puneam "22 de dorinte", imi faceam planuri, puneam idei cap la cap. Si a trecut un an aproape fara sa simt.

Aproape 23...tragem linie si adunam.

Acum analizez cat pot eu de obiectiv ultimul an. Ce am reusit in ultimul an? Din pacate, mult mai putin decat mi-am propus, planuri am in continuare multe si marete, vorba lu' Trump: "If you're going to think anyway, think big". Dar m-am schimbat mult: fizic (din pacate nu am reusit sa cobor sub pragul psihologic de 100 de kilograme), dar si din punctul de vedere al personalitatii.

Am trecut prin multe in ultimul an: am fost tradat de oameni ce ii credeam prieteni, am fost nefericit, am avut esecuri, am suferit.

Dar am avut o sansa pe care putini oameni o au in viata: sansa unui nou inceput.

Am realizat cateva lucruri. EU sunt cea mai importanta persoana pentru mine. Trebuie sa faci sacrificii enorme sa fii fericit. Prieteni sunt acei care iti sunt alaturi cand esti cazut, te ridica, te scutura de praf si iti arata calea. Constiinta propriilor capacitati, dar si a propriilor defecte e esentiala pentru a reusi in ceea ce iti propui. Banii nu sunt totul pe lume (cu toate ca: "Nu poti cumpara fericirea, dar iti poti cumpara un iaht pe care sa fii nefericit"). EA va trebui sa ma caute, am obosit sa alerg dupa zambetul ei de himera.

Poate ca sunt mai "lone wolf", mai incapatanat, usor arogant si mai cinic decat eram inainte...

Dar am realizat ca viata e prea scurta sa iti permiti sa ai regrete: asa ca traiti, iubiti, radeti, plangeti, urmariti-va visele, cautati fericirea.

Si sa inchei in tonul noii directii a blogului: o melodie ce pune lucrurile in perpectiva Take That "When we were young".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu