marți, 12 ianuarie 2016

Nu mai pot cu Bodnariu



Nu mai pot!

Te sufoci de atâta dramă. 

Dramă creată de oameni informați insuficient. Dramă alimentată de “activistii” de pe Facebook, de hienele flămânde de audiențe, de anumite grupuri habontico-internaute, de politicieni avizi de puțină lustruire a reputației înainte de alegeri…
“Activistii” Facebook abia așteptau o nouă “cauza” la care să adere. Colectiv de acum era prea “mainstream”, guvernul a fost schimbat, steagul Franței demodat… Norvegienii ăștia nenorociți subjugă spiritual cetățenilor români și îi asupresc.
Grupările habotnico-internaute au zeci de articole în care arată cât de diabolic este guvernul norvegian și cum asupresc ei sărmanii creștini români, le subminează tradițiile și valorile, le răpesc copilașii.
Tot ce înseamnă mass-media a sărit pe subiect ca muștele pe… E și de așteptat, căci subiectele “zemoase” au fost stoarse și râs-stoarse.
Politicienii sunt “ingrijorati” de situație și “monitorizeaza” cazul. Înțeleg că Ministrul de Externe să se intereseze de situația cetățenilor români din străinătate, dar deja se exagerează. 

Acum să lăsăm drama la o parte și să facem o analiză subiectivă.
Tu, cetățean român, te muți în Norvegia, ai familie. Când te-ai mutat acolo ți-ai asumat respectarea legilor acelui stat.
Norvegia e țara civilizată, unde legile se respectă, dar Tu, cetățean român, ai luat cu tine mentalitatea medievală de acasă.
Tu, român, ai bătut copiii și le-ai spus că Doamne-Doamne pedepsește copiiii care nu ascultă părinții.
Protecția Copilului din Norvegia a aplicat legea, a lansat o anchetă și până la finalizarea acesteia ți-a luat copiii. Decizia va fi luată de un judecător care va aplica legile statului norvegian.
 
Totul e simplu și clar: un cetățean român a încălcat legile statului unde s-a mutat și acum face scandal că nu îi este tolerată mentalitatea medievală. Punct! Informați-vă înainte să dați “share” și să fiți afectați și implicați. Gata cu “drama”!

sâmbătă, 29 august 2015

(Ne)implicarea civica



O scurtă poveste. Dar stați! Asta nu e tot! Are și morală! 
Se făcea odată ca niciodată că am ieşit la alergat. Mă întorceam agale spre casă când pe un pod simt miros de fum, lemn ars. Fumul devenea mai gros. Am traversat în grabă podul (nu trecea nici o mașină). Am sunat imediat la numărul de urgență, am povestit, mi-au făcut legătura cu pompierii. Lângă calea ferată se dezmăța un mic incendiu (un copac și niște vegetație uscată). Începuse să bată vântul și focul risca să se răspândească.
În 5 minute a sosit un echipaj. Au stins focul. Am fost sunat și pentru a confirma că venit echipajul. Am semnat pe procesul-verbal.
Păcat de copăcel…
Dar nu despre asta e povestea, nu e despre mine sau despre cât de profesioniști sunt pompierii.
Cât am așteptat 5 minute să vina Pompierii au trecut cel puțin 20 de oameni pe pod. S-au uitat la copăcelul în flăcări și și-au continuat indiferenți drumul. Nimeni nu a sunat. Nimeni nu a întrebat nimic. Nimeni nu a schiţat un gest. Nimeni!!!
Aş putea vorbi despre simţul civic, despre faptul ca acei 20 de oameni au reprezentat un eşantion destul de bun pentru un studiu social (tineri-batrâni, femei-barbaţi, părinţi cu copii), despre indiferenţa ca pandemie.

Mai bine vă dau un citat ce mi-a venit în minte: “Cu toții trebuie să ne temem de oameni răi. Dar este un altfel de Rău…indiferenţa oamenilor buni

joi, 13 noiembrie 2014

Votul si o lecție clasică de manipulare



Dacă ai puterea de a îți folosi cât de cât neuronul din dotare poți observa foarte clar manipularea care a început în primul tur al alegerilor. De la început vreau să vă spun că încerc să scriu din perspectiva “nici cu Mao, nici cu Zhao”.

Votul din străinătate, nu cunosc exact procedura, dar din ce am înțeles trebuie să suni, dai mail, trimiți scrisoare la ambasadă sau la consulat și îți exprimi intenția de a vota, astfel încât omuleții să aibă o idee despre câți votanți vor avea. Dacă nu suni și dai buluc împreună cu familia și o duzină de prieteni, normal că îi luați prin surprindere. E o organizare proastă, dar nici votanții nu sunt fără vină. Nu zic mai multe pe tema aceasta.

Votul studenților. O rețetă simplă: un candidat la funcția de Președinte are o echipă de campanie. Cum facem să aruncăm suspiciunea pe principalul adversar? Folosim mijloacele de dezinformare, adică manipulare, adică informare (mă ia tastatură pe dinainte) în masă! Avem prietenii în presă. De cine ne folosim să aruncăm suspiciunea? Grupul înspre care se îndreaptă automat simpatia generală: studenții! Avem organizație de tineret? Avem membri în campus? Avem de partea noastră un președinte de organizație studențească? Acum aplicăm următoarea formulă: oferim 20-30 de lei, o shaorma sau ceva asemănător studenților să vină să voteze la secția din campus. Un alt grup diseminează informația falsă că studenții pot vota doar în campus (în realitate poți vota în orice secție de votare din țară). Iată că ai 1000 de studenți strânși în fața secției de votare, nu pot vota, deci sunt nervoși. Prietenii din presă apar, iau interviuri (eventual băieților care “știu poezia”).

Scandalul e gata!

Acum trecem la etapa de ipocrizie: dacă în urma scandalului studenții primesc o zi sau două libere să poată merge acasă să voteze chemi din nou prietenii din presă și spui: “uite nenorociții cum încearcă să fraudeze!”

Simplu?

E bine că atunci când luăm contact cu “mijloacele de informare în masă” să avem o anumită rezervare și să gândim, astfel nu ne mai inflamam până nu știm ai cui prieteni sunt respectivii ziariști. Gândim de două ori și tăcem o dată.

V-am pupat din mers!

duminică, 1 decembrie 2013

Cadouri, cadouri si iar cadouri!

Iata ca incepe luna decembrie, cunoscuta in popor si ca "luna cadourilor".

Mos Nicolae, Sf. Daniel, Mos Craciun, Sf. Stefan...multe zile, multe cadouri...

Unul dintre cele mai rele lucruri ce se poate intampla e sa faci un cadou gresit: carti cuiva care nu citeste, bricheta cuiva care nu fumeaza...


Iata de ce vin in sprijinul vostru: o lista cu dorinte.
1. geanta (din piele neagra, suficient de mare pentru laptop)
2. stilou metalic
3. penar (din piele neagra)
4. ceas mecanic
5. carti (aproape orice)
6. portofel
7. un briceag multifunctional Victorinox CyberTool 41
8. o unealta Leatherman Skeletool/Surge/ Super Tool 300
9. cutit Bear Grylls
10. butoni de argint
11. pantofi Oxford
12. bilete la un concert Metallica sau ACDC
13. tricouri cu autograf Metallica sau ACDC
14. tricou cu autograf Steven Gerrard
15. tricou "Best in the world" alb cu autograf CM Punk
16. parfum: Gyvenchy Gentlemen Only/Boss/Armani Code/Aqua di Gio/Encounter Calvin Klein/Cartier Declaration/Chanel Egoiste/Davidoff The Game Intense/Paco Rabanne Invictus sau Black XS
17. motocicleta Harley Davidson sau Yamaha Dragstar
18. geaca de piele 
19. produse de ingrijire Nivea Men, seria Skin Energy 


miercuri, 25 septembrie 2013

Despre profesionalism

Marea eroare a romanilor ca popor e lipsa de profesionalism. Nu intru in discutii prea profunde despre educatie, invatamant si multe altele.

Poate ca eu am fost crescut altfel, cu alte principii, dar asta este parerea mea si o consider o optiune pentru viitor: daca ai de facut ceva (oricat de simpla si insignifianta sau ingrata ar fi treaba aia) fa-o bine! Fa-o ca si cum o faci pentru tine. De ce? Pentru ca asa ne intra in reflex.

Daca mai continuam mult cu "lasa ca merge si asa" nu vom ajunge nicaieri.

Va dau un exemplu despre lipsa asta cronica de profesionalism: timp de 2 saptamani nu am putut sa-mi fac treaba la serviciu pentru ca domnii de la IT au avut dureri in....surubelnita. O treaba de 10 minute au amanat-o 2 saptamani. De ce? Le expira contractele incepand cu data de 1, asa ca nu le mai pasa. Un profesionist adevarat isi face treaba pana in ultima zi.

Lipsa de profesionalism duce la degradarea societatii: profesori, medici, constructori, zidari...tot nomenclatorul de meserii...Nu intelegeti ca ii pun pe toti in aceeasi oala, am tot respectul pentru cei ce isi fac treaba...

Sa nu ne mai plangem ca se duce pe derdelus tara asta...hai sa incepem o schimbare de la noi.

Hai sa nu mai lucram in Sistemul Dorel!



V-am pupat din mers!